Stateam pe
canapea,cu spatele drept,si auzeam,cum in dus curge apa. Facea baie inainte de
somn…si,presupun ca era gol…Dumnezeule! Desigur,era gol. Mecanismul din capul
meu a inceput sa se roteasca frenetic. Isuse,nu la asta,ar trebui sa ma
gandesc. Categoric,absolut nu la aceasta. Trebuie sa ma gandesc,cum sa-mi
salvez fundul…oh,interesant,oare sta cu spatele la usa,cum o faceam eu?
Probabil,spatele lui tatuat si reliefat chiar acum este acoperit de picaturi de
apa…si fundul lui umed…si fesele lui masculine sexy…pot sa jur,ca fundul ii
este tare si nemaipomenit de fermecatoare…La naiba. Swan,in loc de cap gandesti
cu alta parte a corpului. Poate ca maine,iti este predestinat,sa devii un
cadavru proaspat,iar tu te gandesti la…drace,maine? Maine – e atat de repede…as
putea sa reusesc sa m-a distrez ca la urma. Mi-ar refuza? Desigur,el e
ciudat,dar oricum e barbat. In plus,mai de verme,vroia sa il sug,si era foarte
excitat…categoric,am sanse sa primesc ceea ce vreau.
In timp ce eu
cantaream toate “pro” si “contra” apa a incetinit. Daca sa fiu sincera,simteam
un fel de dezamagire. Cu mine cu siguranta e ceva in neregula. Mmm…in
filme,inainte ca sa-l impuste pe cineva,de obicei il intreaba care e ultima
dorinta – oare el ma va intreba? La naiba,eu stiu,ce o sa-i cer…Usa din baie
s-a inchis. I-am dat cateva secunde ca sa se de-a din calea mea,apoi am strans
paharele din incapere – destul de irational,vreeam sa le duc la bucatarie si sa
le spal,cu toate ca aceasta e grija zanei curateniei. Am zambit si am mers spre
hol.
Naiba. Sa. Ma.
Ia. Clipele celea,evident,i-au fost putine.
El mergea pe
hol,cu spatele la mine…si era gol.
Lumina era
aprinsa doar in living,nu puteam sa va d toate detaliile,dar imaginatia a avut
grija de asta. Sa ma ia naiba! Masen e frumos…ca orce barbat de treizeci de
ani,care isi petrece jumatate din timp in sala de forte. In liniste
mortala,paharele din mainile mele sau ciocnit – altfel,pur si simplu nu putea
sa fie,cu norocul meu schiop,doar stiati de asta? Masen s-a uitat la mine peste
umar. Déjà vu. La fel,ma privea in noaptea ceea pe alee. Fiorii s-au imprastiat
prin tot corpul. Cateva clipe s-a uitat la mine,si eu nu puteam intelege,ce era
in acea privire,iar pe urma a mers mai departe. Un mers seducator si
relaxat…fundul lui imi zambea. La naiba. El a ajuns pana la bucatarie,si a disparut
dupa usa care era ivecinata cu usa dormitorului meu.
Cu picioarele ca
jeleul,am ajuns cu greu in bucatarie si am clatit paharele. Si tot acest timp
in cap mi se invartea o singura imagine – cum el isi intoarce capul sa ma
priveasca,apoi pleaca nepasator. Poate,cauza e in ceea,ca dupa Jake,nu am mai
lasta pe nimeni sa se apropie de mine…iar daca ma gandesc,a trecup destul de
mult timp,organismul face greva impotriva abstinentei. Ei bine,daca sa fiu
sincera,recunsc,uneori ma atingeam,dar asta nu e una si aceeasi,nu? Aceasta
idee m-a excitat…m-am dus in camera mea,aprope,sarind ca o fetita de 10 ani –
stiam,cu ce ma voi ocupa o buna parte a noptii. Sunt sigura,ca ma ve-ti
intelege – am al nabii de tare nevoie de eliberare,maine,adica deja azi,va fi o
zi foarte,foarte grea. Si nu am idee la ce sa ma astept. Doar acolo va fi toata
banda lor? Mafia.
Pe drum spre
doarmitor am intrat in baie,ca sa-mi iau maioul,ideea de a dormi in jeansi si
jacheta,nu ma incanta de loc. Lenjeria mea prospat spalata,inca nu s-a
uscat,chiar parea mai umeda decat ar trebui,la naiba,cred ca Masen a stropit-o
intamplator,cand facea baie…sau poate ca a facut-o intentionat. Ma intreb,oare
lui i-au placut? Evident,el prefera clasica – costumele elegante
intunecate,camasile albe si pantofii din piele lustruiti,aceste lucruri nu-mi
permiteau sa ma indoiesc. Drace,tanga mei transparenti de culoarea pielii,abia
daca ii pute-ai numi clasici. Dumnezeule sfant,oare pot sa nu ma gandesc in
acea directie,macar o secunda? Doi ani fara sex,au provocat o sperma-toxicoza
la ultima etapa. Oh,nu. Nu sperma-toxikoza…cum se cheama asta la femei? Rabia
ulteruplui,poate.
Ajungand in
camera,am inchis bine usa,la frustrarea mea profunda,in aceasta casa lacatele
nu sunt la moda. Dar acest lucru nu ma putea opri. Dandu-mi jos blugii
stramti,m-am asezat pe pat si i-am indepartat cu piciarele,ei chiar imi opuneau
rezistenta. Jacheta la fel am aruncato pe podea. Daca sa fiu sincera,fac asa
tot timpul – in dulap,in geanta mea nu a fost nici o data regula…si multi spun
ca asta arata femeia nu in lumina cea mai buna. Dar nu-mi pasa,in curand nu voi
mai fi,nu are nici un sens sa-mi corectez greselile,care nu pot influenta
asupra situatiei.
Am alunecat in maioul subtire care nu-mi astupa nici pe
jumate fesele. Sper ca maine dimineata,lenjeria mea v-a fi gata pentru
folosire…dar din alta parte,el umbla gol fara sinchiseala prin casa,de ce eu nu pot? Luand in considerare,faptul
ca acum eu nu l-as refuza daca mi-ar cere sa ma ocup de penisul lui. Ce s-a
schimbat? Ei bine,o sa dau vina pe stres. Azi chiar a fost o zi stresanta –
chiar si acum ma simt ciudat…creerul imi lucra haotic,dar nu ma simteam
deprimata,sau neajutorata. Dimpotriva,ma simteam de parca m-am iliberat de o
greutate …cel mai probabil,asa se simte cineva,care nu mai are ce pierde.
Desi,inima inca imi bate,iar asta inseamna,ca ceva inca m-ai pot pierde. In
aceste doua zile,de atitea ori am fost in pragul mortii,dar am ramas in
viata,din aceasta cauza,probabil,subconstientul meu se simte invulnerabil.
Seamana cu povestea depre baietelul si lupii – eu deja,nu mai credeam ca el ma
v-a ucide. M-a simteam in siguranta. Iar ghidul meu din interior este atat de
zapacit,si cel mai probabil,asta e tare in zadar.
Am aruncat
patura jos pe podea,am pus capul pe perna si m-am acoperit cu un cearsaf
subtire. Deja simtemam ca sunt umeda intre picioare. Maina mi-a alulecat sub
maiou,si mi-a mangaiat abdomenul,incet alunecand spre…corpul s-a tensionat,in
asteptarea placerii. Ma mangaiam,cu ochii inchisi,deruland in minte acel
defileu nud,pe care am avut norocul sa-l vad. Al naibii de bine. M-am intors pe
o parte,mi-am starns maina intre solduri,din nou si din nou deruland
imaginile…maina se misca tot ai energic. Mi-am amintit cum penisul lui aprope
mi se baga in gura…Mi-am imaginat,ca m-am supus ordinului sau,timid i-am apucat
capul cu buzele,i-am simtit chiar si gustul un pica sarat pe limba…si am gemut.
Era atit de umilitor,dar asta ma facea dor sa ma excit mai mult. Nu ma voi
impotrivi,daca ma credeti perversa. Intorcandu-ma inapio pe spate,mi-am ridicat
un pic fundul,ajutandu-mi maina,cealalta maina strangea cu putere cearsafurile.
Oh,i-am lasat penisul sa alunece mai adanc,si am ridica ochii,ca sa-I savurez
expresia fetei sale…ochii lui erau inchisi,genele ii umbreau obrajii
putin,buzele lui se siscau in tact cu miscarile mele – si asta era al naibii de
firbinte. Am gemut si mi-am apasat mai tare degetul mijlociu de centrul meu.
Maina cu care tinea arma,s-a miscat spre capul meu…cu ajutorul ei,imi controla
miscarile,creascand tempo-ul…da,eu simteam arma dura la crestetul meu si nu
puteam sa-mi rup ochii de la fata lui…resperatia lui a devenit
abrupta,sprancenele diabolic de sexy se impreunau deasupra nasului. La naiba.
Am gemut,incordandu-mi picioarele,pregatimndu-ma pentru eliberare…
-
Tu
imi incurci sa dorm. – a spus asta,fara nici o emotie…de parca eu citeam si
lumina de la lampa mea ii provoca discomfort.
Am deschis brusc
ochii,si chiar deasupra mea,in intunerica vedeam silueta lui,
Maina mea
dreapta se afla inca in acel loc. Cum poate fi numit tot ce se intampla? Eu nu
stiu nuci un cuvant potrivit. Oh,poate,rahat?
-
Daca
nu ai observat,in casa peretii nu se ating de tavan,aici lipseste absolut
izolarea fonica. Nu stiu,strange ceva itre dinti,ori controleaza-ti cumva
coardele vocale. Eu trebuie sa fiu in forma peste cateva ore,asa ca
linistesteti scancetele. – El a tacut,dar nu a plecat,probabil,astepta
raspunsul.
Drace,ce puteam
sa-I raspund,pentru dumnezeu? Fata imi ardea ca focul. Asta e mai rau,chiar
decat cand,tata dimineata mi-a sugerat ca ar trebui sa facem mai putin zgomot
cand Jake ramanea peste noapte…
Dumnezeule,asta
era chiar mai rau de cat,cand introzi eu m-am inecat la masa si tot continutul
din gura mea a ajuns in supa interlocutorului meu,un baiat din echipa de
fotbal,atentia caruia am dobandito timp de cateva luni.
Aranjand
cearsaful care incepuse sa alunece,am spus cea mai negioba propozitie din viata
mea.
-
Am
terminat deja.
-
Ma
bucur foarte mult pentru tine. Sper ca nu va fi si runda a doua. – si a iesit
din camera,trantind usa,
Sfinte ceruri,cu
am putut sa nu aud cand s-a deschis usa? Ca atare,eu eram foarte ocupata
imaginadu-mi penisul lui in gura mea,dar…mi-am astupat fata cu mainile,si am
batut cu picioarele de cateva ori pe saltea. Mai bine ma impusca inainde sa
ajung la asta.
Rusinea ma
bantuia chiar si in somn. Visam cum Edwar ma invitat la cina in acel restaurant
italian,si totul a fost bine,pana cand nu m-am inecat,si toata mancarea din
gura mea a ajuns…oh,mai departe stiti. M-am trezit toata invaluita de
transpiratie. Lumina solara inunda camera,prin fereastra imensa…m-am tavalit
mult timp in pat,ascultat sunetele – in casa era liniste,cel mai probabil ca,el
a plecat deja. Slava Domnului. Inca nu eram gata sa-l privesc in ochi si e
putin probabil ca vrio data voi fi. Ma va certa pentru cele intamplate? Sau se
va preface ca nu s-a intamplat nimic? Oh,numai daca ar sti ce imi imaginam in
acel moment…m-am impusca singura cu pistolul lui.
M-am asezat pe
pat turceste,si hipnotisam dulapul negru,plin de inscriptii. Cateva minute,am
incercat sa ma conving,ca nu s-a intamplat nimic rau. Dar adevarul este ca
situatia mea e necrutator de nasoala. Dumnezeu ma uraste. Oare,el nu trebuie sa
fie obiectiv cu toate creaturile sale,tratandule in mod egal? Ar trebui,cred.
Dar el ca oricare al sef,are preferatii sai…si altii,de care face misto pentru
a se distra. In mod special,el imi aduce aminte de profesorul meu de
trigonometrie,domnul Rotchester ,care ma intreba doar atunci cand nu ridicam
maina,iar atunci cand fluturam chiar in fata nasului sau in forma de cartof pur
si simplu ma ignora. Nici nu incerc sa va conving ca nu merit
moartea,intradevar nu am fost o fetita cuminte,dar asta e deja prea mult.
Hei,Dumnezeu? Te rog oprestete.
In final,m-am
ridicat din pat. Nu aveam lenjerie pe mine,de acea am scos capul incetisor pe
usa pentru a verifica cdrumul spre baie – prin apropiere nu era nimeni. Si eu
cu pasi grabiti m-am indreptat spre lenjeria mea. La naiba! Mi i-a udat din
nou,si mie tot una daca a facut-o accidental sau premeditat,asta oricum e rau.
N-am avut alt ceva de ales decat sa fug in fundul gol inapoi in camera,ca mai
tarziu sa imbrac iar jeansii pe pielea goala. Dupa ce m-am imbracat,m-am intors
liber in baie,ca sa ma spal pe fata si sa-mi curati dintii inca o data cu
periuta lui. Daca sa fiu sincera nu aveam de ales,dar imi placea sa ma gandesc
ca,ii faceam rau. Daca stau sa ma gandesc,sa-I faci rau domnului Masen e un pas
tare riscant,care te poate costa viata.
Umblam prin casa,ditr-un colt in altul in
singuratate,ne stiind ce sa fac cu plictiseala. In frigider nu era nimic de
mancare…si eu am baut un pahar de whiskey pentru curaj – nu sa mi iert,daca o
sa stau cu capul plecat,dupa cele intamplate. Pisica a disparut undeva,cat am cautat-o
nu am putut da peste ea. Curiozitatea m-a facut sa deschid usa incare s-a
retras ieri Edward cand defila gol prin casa. Nu am fost surprinsa,cand am
vazut ca dupa usa era dormitorul lui – era destul de logic. Interiorul camerei
era tot alb-negru: un pat jos cu cearsafuri albe,fetele de perna ca si patura
erau negre…geamul vizavi de usa se intindea pe tot peretele,deschidea o
priveliste incantatoare asupra golfului – in mod special,are un atasament
bolnavicios fata de geamurile mari. Desi,probabil,acestea ii placeau
designerului sau. Alaturi de pat,in loc de noptiera,se inalta un seif argintiu
care insufla incredere,pe el statea un ceas clasic rotund,acele caruia erau
nemiscate si aratau ora gresita,si o lampa de masa…pe podea se tavaleau o
pereche de ochelari si cateva carti…oh,el citeste in ochelari? Isi face griji
pentru vederea sa,si bine face,pentru ca tragator – nu e cel care,impusca dar e
cel care nimereste tinta. M-am apropiat de carti,si am ingenuncheat,pentru a
examina cartile : una din ele era in italiana – Divina Comedie;a doua – era
intr-o limba necunoscuta mie,a treia…Dumnezeule,pentru ce ii trebuie o catre
despre omizile tropicale? M-am uitat sub pat si am tresarit cand m-au intalnit
o pereche de ochi gri,in unison cu un sasait agresiv. Iata ca am gasit si
pisica. Moartea. Cretin bolnav. In camera erau putine lucruri personale,cel
putin la vedere – sa scotocesc prin dulap sau masa de lucru nu m-am decis,nu ar
fi de mirare daca a instalat acolo o alarma sau alte capcane sadice…
Eram pe punctule
de a pleca,cand am auzit ca a venti liftul. Intr-adevar,izolarea fonica
lipseste coplet,pentru ce i-ar trebui asta? Nu pot sa-mi imaginez. Iesind din
camera lui,am incercat cat de incet posibil sa inchid usa si m-am grabit sa
ajung in bucatarie…
Dupa cateva
momente,din livind sa auzit o mica bufnitura,ca cum ceva voluminos dar usor a
fost aruncat pe covor sau canapea.
-
Isabella!
– Masen nu era in toane bune.
Fara graba,m-am
indreptat spre el,nu stiu din ce cauza talpile mele goale au inceput sa transpire
si,posibil ca lasau urme umede pe placile ceramice mari si lucioase. Bine ca
macar in salon podeauae din lemn si deasupra e asternut covorul. Masen era
asezat pe canapea,tinandusi una din maini pe spatarul acesteia. Langa pioarele
sale era aruncata o cutie de la incaltaminte,unul din pantofi sa tavalea pe
podea – asta era un pantof negru fin din piele cu niste spini decorativi si
implus cu niste tocuri criminal de inalte. Pe canapea era aruncata o punga neagra
intransparenta,care dupa cum se vede ascundea tinuta mea de asta seara. Putin
mai departe tat cu fundul in sus era o trusa cu cosmetica.
-
Ce,domnule
Masen?
-
Trebuie
sa fii gata la sase. Si mi-e al naibii de paralel daca ceva din asta nu ti se
potriveste.
-
Acum
cat e ora? – in toata casa nu am gasit nici un ceasa care sa mearga corect,iar
sa ma orientez dupa soare nu puteam.
El se uita scurt
laceasul mare care il avea pe maina.
-
Jumatae
la cinci.
-
Ei
bine…Eu..tu…amm… - Urasc,cand limba mea imi face una ca asta.
-
Ce?
– A scuipat brusc,intorcandusi capul in directia mea.
-
Acum
ma duc sa-mi spal parul,ai putea sa nu te invarti pe langa baia ta
transparenta?
-
Sa
nu ma invart? – A pronuntat cu atentie fiecare sunet,ma privea in asa fel,de
parca i-am spus ca cred in Mos Craciun.
-
Da.
Si am nevoie de un uscator de par. – Fata lui s-a petrificat.
-
Trebuia
sa-mi spui din timp. Acum nu am de gand sa ma du sa-ti caut uscator de par.
Ti-e clar?
-
Suta
la suta. – am strans din umeri si m-am dus in baie. Du-te dracului,ticalosule.
Fireste,ca
rugamintea mea de a nu interveni in spatiul meu privam,macar in timp fac baie,a
insemnat ceva pentru el,singura nu inteleg,de ce l-am arugat asta,doar era clar
de la inceput,ca cuvantul meu,in fata lui,nu costa nimic. Asa ca am facut ca si
data trecuta,m-am intors cu spatele la usa,inainte ca sa-mi scot hainele. M-am
terminat in timp record – si nu e surprinzator de loc,in afara de gelul de dus
pentru barbati si sampunul la fel,nu aveam nimic alt ceva la dispozitie. E
putin probabil ca printere cosmetice voi gasi parfum,asa ca voi fi nevoita sa
miros a barbat. Ei,bine. De fapt a fost foarte grijuliu,cumparandu-mi rochia si
pantofii. Oare sa ocupat de cumparaturi singur? Sau a cerut ajutorul cuiva? As
fi vrut ca prima varianta sa fie cea corecta. Petru ca eram curioasa,ce ar
trebui sa poarte la o receptie iubita lui dupa parerea sa. Hmm…deja am vazut in
mare parte pantofii – simpi si eleganti,chiar si cu micii tepi decorativi.
Modelul este clasic. Oh,asta e inca un punct ca i-a ales singur.
Cat de ciudat nu
ar fi,dar el nu a aparut prin apropierea baii. Wow…Infasurandu-ma in
prosop,care era unicul disponibil,in cosecinta,prosopul lui,m-am indreptat spre
living,ca sa i-au rochia,pantofii si trusa. Pe ticalos nu l-am gasit pe
canapea. Mi-am luat lucrurile si m-am dus in dormitor. Sprancenele mele s-au
ridicat in sus,cand pe pat am gasit cutia,pe care era ilustrat un uscator de
par negru mat. Oh,Domnule Masen,nu incetati sa ma uimiti. M-am gandit zambind.
Dupa ce mi-am
sters parul cu prosopul,l-am infasurat injurul meu. Asezandu-ma pe par,am deschis
incet punga neagra…inauntru era o rochie bej pal,era asa o nuanta,ca din cauza
ei voi parea goala. Ea se potrivea ideal cu tanga mei – ton in ton. Materialul
era subtire si usor…ceva mijlociu intre matase si chiffon. Scotand-o din
punga,am observat ca pieptul era acoperit complet,nici urma de decolteu,insa
spatele…in mod clar sutienul se anuleaza. In asa cazuri rare sanul mic este un
avantaj. Pe langa rochie in punga am mai gasit o pereche de ciorapi negri de
matase,cu port jartiere si bentita pentru par realizata in intregime din piatre
mari. Exact aceleasi pietre erau si pe rochie in partea din spate,ele
straluciau pe marginea decupajului,in locul cela unde dupa idee spatele meu
devenea fund.
Daca alegeam
eu,imi luam alt ceva…dintr-um material mai dens,negru sau rosu. Dar cupa cum
spune proverbul,calul de dar nu se cauta la dinti.
Lasand rochia la
o parte,m-am ciocnit cu alta problema…oglinda mare era nu mai in baie,dar acolo
nu era priza. Cum as putea sa-mi aranjez parul cu uscatorul fara oglinda? Am
avut noroc,ca in gentuta cu cosmetice am gasit o perie cat de cat potrivita.
-
Edward?
– Am scos capul dupa usa.
El si-a
strecurat capul din camera sa,copiind pozitia corpului meu. Colturile buzelor
instantanue s-au ridicat in sus.
-
Ce
mai e? – Ne uitam unul la celalalt,despartindune peretele lung al holului.
-
Am
nevoie de o oglinda mare.
-
In
baie este.
-
Da,dar
acolo nu-I priza.
-
La
ce iti trebuie priza? – sprancenele lui s-au impreunat.
-
Ca
sa-mi aranjez parul cu uscatorul,si mai tarziu sa ma uit la rezultat in
oglinda.
Am clipit.
-
Iti
bati joc? Eu pot sa-mi aranjez parul fara oglinda.
A spus ceva
printre dinti,si a iesit repede din camera trecand pe langa mine…oh,pe el nu
era nimic,deacat o pereche de pantaloni clasici si o curea,piciarele lui goale
topaiau tare pe pardoseaua lucioasa. S-a indreptat in acea parte a
apartamentului,unde dupa cuvintele lui se afla liftul public. O usa a fost trantita
tare.
Au trecut in jur
de cinci minute,si am inceput sa ma indoiesc ca el se va intoarce in
genere,cand Masen a aparut din nou la orizont,aducand o oglinda mare
dreptunghiulara fara rama. Apropiinduse de camera mea,m-a apucat brutal de brat
si m-a scos din camera. Ma uitam la palma lui,strangandu-mi maina mea am
observat ca degetul lui mare sangereaza…mai mult de atat el m-a patat cu
sangele sau. Lasandu-ma in hol el a intrat in camera mea si a rezemat zgomotos
olinda de perete.
-
Ai
scos oglinda din liftul public? – m-am apropiat.
-
Care
e diferenta?! Aranjeazate odata,puntru Dumnezeu. Sunt mai aproape de cat
oricand sa te impusc. – el m-a impin,dic cauza asta eu am cazut pe pat,a trecut
pe langa mine,trantind usa. Doua secunde mai tarziu usa dormitorului sau tot
s-a inchis.
Bine.
Mi-am uscat
parul cu o perie rotunda,incercand sa-mi aranjez parul in bucle mari,su
multumesc Lui Dumnezeu in trusa de machiaj am gasit si un flacon mic de
fixativ…am fixat bine banda stralucitoare,si am mai pulverizat odata cu fixativ.
In continuare lucru a mer mai repede. Punandu-mi repede ciorapii si port
jartierele,am incaltat pantofii – aratau minunat,ce nu as putea spune despre
comditate. Urmatoarea a fost rochia,am strecurat atent capul,ca sa nu stric
buclele,am incuiat curelusele de la gat,si am ridicat maina dreapta,pentru a
incheia fermuarul din partea laterala. Era marimea mea…oare o stia sigur sau a
ales-o la ochi? Desi imi vine greu sa-mi inchipui ca Masen face ceva
neglijent,la ochi. Fusta care era din mai multe straturi de material,era de
doua palme mai sus de genunchi. M-am rorit in fata oglinzii si am decis ca in
seara asta nu ar trebui sa-mi fie rusine pentru exteriorul meu. Dar,in
general,inca nu este clar,in ce vor fi imbracate celelalte femei,pentru ca
totul se afla cand se compara. Am ales un ruj rosu,ca sa nu par chiar cu totul
incolora,mi-am vopsit genele,accentundule cu cite o linie neagra de creion.
Nimic mai mult nu am reusit…
El a impins usa
din camera mea,ea trantinduse de perete.
-
Din
cauza ta v-om intarzia. – vocealui era asa…ca nu am indraznit sa-l
contrazic,lasand creionul negru la o parte,m-am indreptat spre usa in tacere.
El s-a pornit spre lift fara ca sa priveasca in urma. Iar eu l-am urmat…ce-mi
ramanea sa fac? In lift ii examinam costumul…strict si negru. Cravata lipsete.
Camasa alba,cu guler inalt si tare. Butonierele patrate din piatra neagra – mi
le amintesc. Si pantofii iritant de luciosi. Drace,arata asa pompos. Nu ca nu
mi-ar placea…
Azi am mers cu
“Sambata”,ea era un Audi Coupe visiniu. In jur de zece minute el a tacut se
uita posomorat in parbriz,ignorand in totalitate semafoarele. Fundul meu
practic,iar zbura prin toata masina. Dar atmosfera era asa tensionata,ca eu nu
indrazneam sa deschid gura. E mai bine sa tac acum. Brusc a intors volanul in
stanga,astfel in cat eu m-am lovit cu capul de geam,bentita aproape sarindu-mi
din cap,el,in sfarsit a recunoscut existenta mea.
-
Eu
nu voi putea fi mereu in preajma ta,vor fi momente cand va trebui sa te
las…toate receptiile astea…in general,bussines. Noi cunostinte,leaturi.
Semnarea contractelor,intr-un anturaj ne formal,etcetera,etcetera,etcetera. Asa
ca,cand nu voi fi prin preajma,ai grija de limba ta. Iar mai bine in genere nu
deschide gura. Bine?
-
Bine.
– Si interesant despre ce as putea vorbi cu acesti oameni?
-
Multumesc.
– A spus el printre dinti.
Nu a mai spus
nici un cuvant. Si eu mi-am adus amnite de ceea ce ma rusinam inca de
dimineata,imi era atat de frica sa ma intalnesc cu privirea lui,credeam ca ma
voi inrosi ca o scolarita,dar acum nu-mi pasa…nu simteam nici un discomfort
fata de asta. Chiar deloc. Poate ca whiskey-ul de dimineata m-a ajutat…pe
stomacul gol,in special.
Cinsprezece
minute mai tarziu,cu un suerat al anvelopelor,ne-am oprit langa un hotel
inalt,evident,ca era de cinci stele. Cu litere elegante era scris “Borgata” –
ei chiar sunt nebuni dupa limba italiana. Nu aveam nici cea mai vaga idee in
care parte a orasului ne aflam,dar cu siguranta nu am trecut niciodata pe langa
aceasta cladire – altfel as tine minte…placata cu marmora lucioasa bej,parterul
avea niste geamuri imense,prezentand holul elegant. Oh,au pus chiar si un covor
rosu…
-
Ramai
inauntru. – El a iesit trantind usa in urma sa,a trecut prin fata masinii si
mi-a deschis usa,in acelasi timp oferindu-mi maina. Ochii mi s-au facut de
marimea farfuriilor. La aces gest,el isi tuguie furios buzele,iar eu m-am
grabit sa-mi pun maina in palma lui mare. Masen mi-a zambit,nu fara effort.
Aprope ca m-am impiedicat.
-
Mi-ai
ales cei mai incomozi pantofi,din toti care am avut ocazia sa-I port,asa ca,mai
tintei caii,amato. – I-am spus asta cu zambetul pe buze,pentru ca la intrare
roiau o gramada de paparazzi. Nesuferitul nu mi-a raspuns.
Inauntru,pardoseaua
era orbitor de starlucitoare,cred ca,ar putea sa-I faca concurenta pontofilor
lui Masen,si pe langa toate lunecos de moarte. Am fost nevoita,s-ai starng din
toata puterea bratul “iubitului” meu. La care el se sramba. El aruncat cheile unui
barbat imbracat in visinui,s-I m-a condus spre lift. Un grup de oameni bine
imbracati s-au garbit spre lift,dar Masen nu vrut sa astepte pe nimeni,repede a
apasat pe butonul etajului 18,usile liftului s-au inchis practic in fata lor.
Ma bucura faptul ca se comporta ca un ticalos cu toti in jur,nu numai cu mine.
Ai intrat intr-o
sala imensa,cu niste mese mari rotunde,acoperite cu fete ce masa crem. Podeaua
era acoperita de un covor moale gri…inca vrio zece metri de placi ceramice
lucioase si imi rupeam gatul. Eram foarte multa lume,probabil,noi am ajuns
printre ultimii,toate doamnele si domnii discutau in grupuri. Femeile aratau
excelent,mai bine decat mine (evident,ele au avut mai mult timp pentru
pregatiri),erau vizibil mai in varsta. Si barbatii aratau mai batrani decat
Edward. Desi,eu nu avem idee cati ani avea el,in jurul la treizeci – dar nu
sunt sigura,in privinta lui Edward nu poti fi niciodata increzut,asta eu stiu
suta la suta.
El m-a luat usor
de brat si m-a condus inainte,salutanduse scurt cu barbatii pe langa care
trecea,la femei nici nu se uita. Eu un nemeric oribil,misogin.
-
Edward,bine
ai venit. Deci,zvourile sunt adevarate…in cele din urma te-ai gasit o femeie
demna de tine? Iar eu care credeam,ca nu voi mai trai pana atunci. – Barbatul
gras de varsta mijlocie i-a intins maina lui Edward,acela i-a strans-o repede.
Dupa care mi-a intins maina mie…am vrut s-ai sparang si eu maina,dar
barbatul,mia intors abil maina,sarutandu-mi degetele. Edward si-a infipt
degetele in umarul meu,lasand-mi pe piele o mica vanataie,iar eu m-am grabit
sa-mi eliberez maina din stransoarea barbatului necunoscut. El m-a privit
uimit,iar eu am zambit,facand-o pe proasta.
-
Buna
seara,Benjamin. Da,de data asta zvonurile nu mint.
-
Ea
e incantatoare.
-
Ea
e Isabella. – A spus Masen fara nici o emotie.
-
Ma
bucur sa te cunosc,Isabella.
-
Si
eu la fel,Benjamin. – I-am zambit din nou. Edward s-a uita urat la mine.
Barbatii au
inceput sa vorbeasca despre starea economie,investitii,actiuni,burse de valori.
Ades folosind argouri,cuvinte din limba italiana care eu nu le cunosteam. Unii
vorbeau doar in italiana,eu intelegeam doar franturi de fraze si unele cuvinte…Cu
coltul ochiului am observat ca femeile,s-au grupat in celalalt capat al
salii,discutand foarte entuziasmate despre ceva,tinandusi cuviincios paharele
cu sampanie,si atingandu-si din cand in cand colierele nemaipomenit de scumpe.
Pe cand eu nu aveam nici o bijuterie…cu exceptia celei din par. De cateva
ori,am simtit cu ma examinau o preche de ochi curiosi,dar nu ma incomoda,pentru
ca nu pareau agresivi…doar curiosi,poate chiar putin uimiti.
Un pic mai
departe de noi,in compania unor barbati grasi,la fel ca si el,Emmet fuma o
tigara,paralel vorbind despre ceva,ocazitional razand. Mi-am luat ochii de pe
le. Dar oricum ii auzeam rasul care se transforma in tuse. Isuse,de ce continua
sa fumeze?
Peste jumatate
de ora,picioarele mele au amortit complet,nu-mi simteam deloc degetele…ei
bine,imi simteam degetele mici,care ma dureau ingrozitor. Iar barbatii
continuau sa discute…si eu eram unica in aceasta companie care nu avea penis.
Inca zece minute si eu la propriu,m-am last peste maina lui Edward,iar stomacul
meu,mi-a amintit ca am nevoie de hrana…sper ca nu a auzit nimeni. Dar,de fapt
nu mancasem nimic de eri,si atunci a fost doar un cheesecake. Degraba voi muri
de foame…oh,oare ce va fi daca voi lesina de foame? Toata lumea va crede ca
Masen e tiran,ma tine flamanda – si daca sa fiu sincera,asta nu e asa departe
de adevar. Edward a inghetat,lasandusi fraza ne terminata in aer,vorbea in
italiana…dupa cate am inteles,era vorba despre arme.
-
Revin
in cateva clipe. – El mi-a indicat cu capul spre mese.
-
Te
asteptam,Edward.
Nesuferitul,m-a
tras mai aprope de perete,mai departe de grupul de femei. Mi-a tras scaunul de
langa masa,aratandu-mi cu privirea sa ma asez,si eu m-am supus.
-
Mananca
ceva.
-
Singura?
– Masa rotunda era predestinata pentru sase persoane. El mi-a daruit o privirea
furioasa,dar e intradevar stupid,sa stai la o masa goala,in singuratae deplina
si sa mananci? Cu un scartait surzitor,astfel ca in raza catorva metri toti
s-au intors spre noi,Eward a tras un scaun furios si s-a asezat brusc. A tras
cu brutalitate serveteleul frumos aranjat de pe farfuria sa,aruncand-ul pe
scaunul alaturat. S-a ridicat usor,si tinandu-si sacoul cu maina stanga,s-a
intins dupa sticla de vin rosu. Tot acest spectacol,la facut aratandu-si
nemultamirea si iritatia. Asa ca am renuntat,dandu-mi ochii peste cap.
-
Bine,ma pot descurca de minune si singura.
Du-te si ocupate de afaceri…sau ce mai faci tu acolo. – El a turnat vin in
paharul meu si a plecat. Am oftat din greu. La naiba,eu nu-mi pot gasi nici un
ucigas normal. Ttul imi iese pe dos.
Vinul a mers
bine…si dupa mine,asta e un semn nu chiar bun. Eu nu mai am inceput sa-mi
mananc salata mea cu pui,cand langa mine sa asezat un barbat tanar. La prima
vedere avea vrio douazeci si cinci de ani – si el e unicul,care arata mai tanar
decat ticalosul. I-am zambit,si de data asta am inceput mai intuziasmata sa-mi
consum salata. Perechia de ochi albastri care imi urmareau fiecare miscare ma
enervau. Aproape ca am decis sa-l trimit in…la alta masa,cand el a inceput sa
vorbeasca:
-
Eu
sunt Alec. Tu cred ca esti,prietene lui Masen? – El la numit pe tiacalos dupa
numele de familie – nu e un semn bun,prietenii ii spun pe nume…probabil.
-
Mmm…Da.
Isabella. – M-am intors cautandu-l pe Edward cu ochii,dar el era prea
departe,si prea preocupat de afacerile lui mafiote.
-
Si
de mult timp sunteti impreuna? – Deacum nu m-ai zambea,costumul cafeniu
inchis,ii facea fata bolnavicioasa. Am starns din umeri.
-
Fiecare
persoana are definitia proprie la “mult” sau “putin”.
El nu-si lua
ochii de pe mine.
-
Ai
dreptate. – Eu am revenit la salata mea.
Alec mi-a turnat
vin in pahar,ciocnindu-si paharul lui de al meu.
-
Ne
vedem mai tarziu.
-
Desigur.
– I-am zambit,iar ochiul a inceput sa-mi tremure.
Cand am terminat
salata si vinul,un barbat in costum scump s-a apropiat de microfon si a anuntat
inceperea licitatiei,a mai spus ca toti banii colectati vor fi folositi pentru
tratarea cancerului la femei si copii. Toti cei prezenti s-au asezat la
mese,lumina sa facut mai intima. Am observat,ca Alec in costumul sau de
culoarea rah…mmm…venea in directia mesei mele. Iar eu am sarit de pe
scaun,cautand cu ochii toaleta,m-am indreptat m-ai aprope de iesire si mai departe
de multime,crezand ca el ma va cauta,anume acolo unde era starnsa multimea de
oameni. In acest moment pe scena,era demonstrat primul lot…paremise era un
dulap sau o lada,nu puteam vedea – imi incurcau spatele celor care urmareau
licitatia.
Stand foarte
aproape de iesire,gata in orce moment sa fac picioare,il cautam pe Edward,dar
nul gaseam…si cat timp examinam cu privirea pe toti cei care stateau la
mese,cautand capul cunoscut,cu parul aranjat pe o parte,negru ca pana
corbului,am pierdut momentul…Alec s-a materializat chiar in fata mea. Chestia
asta ma deranja serios.
-
Ma
eviti? – El a ridicat o sparanceana.
-
Nu.
Eu il caut pe Edward.
-
Masen
nu este aici. De ceva timp.
-
Atunci,eu
am sa-l astept.
-
Hai
sa ne asezam? Vrei sa bei ceva? – Mi-a zambit intr-un mod sarbos. Oh,el imi
amintea de Draco Malfoy.
-
Nu,sunt
obosita.
-
Atunci,te
pot duce acasa.
-
Edward
o sa ma duca.
-
Doar
ti-am spus,Edward nu e aici! – A scuipat el iritat.
Mi-am ridicat
uimita sparancenele,si el si-a dat seama:
-
Arati
minunat,Isabella. Aceasta rochie… – El
s-a apropiat,lasandu-si maina rece pe umarul meu,alunecan in jos,cu doua
degete atingandu-mi spatele gol. – Ce fel de rochie… – Zambetul lui era
dezgustator… – E pur si simplu fermecatoare… – Unghiile lui sau infipt in
pielea mea,si eu brusc m-am dat inapoi. Dumnezeule…
Facand acel pas
inapoi,am simtit respiratia cuiva,pe umarul meu gol.
-
Ti-a
placut rochia,Mano? – Deci,Alec Mano. Edward ii spune la fel pe familie. Din
cauza tonului sau rece,mi-au trecut fiori prin spate.
-
Al
naibii de excitant. – Alec ranji.
Edward s-a
apropiat de urechea mea si a spus in soapta:
-
Scoati-o.
N-am indraznit
sa ma intorc…iar,ochii lui Alec au inceput sa starluceasca din cauza azartului.
Inima a inceput sa-mi bata cu putere in piept. Oamenii s-au distras de la licitatie,si
ne ascultau cearta noastra. Alec statea cu spatele la ei,noi cu Edward cu
fata…pentru toti era un spectacol intrigant,pentru toti…in afara de mine. Mi-am
intors un pic capul in spre Masen:
-
Edward…
Se apropiat si
mai tare,buzele noastre aprope se atingeau:
-
Scoate
rochia asta blestemata. Am sa-ti cumpar una noua,amore mio.
Nu m-am miscat.
A inebunit,a sarit de pe fix,sia pierdut mintile…Edward parca mi-a citit
gandurile,si a inteles ca nu am de gand sa fac asta.
-
Am
sa-ti cumpar o rochie noua,amore mio. – Mi-a soptit parunzator,abia
atingandu-mi buzele cu ale lui,apoi s-a dezlipit de mine…am simtit cum maina
lui farte atent imi strange parul de pe spate dandu-l peste umar. Inima mea
batea in convulsii. Zeci de ochi starlucind ne urmareau. Chiar si
prezentatorul,si-a inchis gura,uitand de licitatia nenorocita. Mainile lui
Edward au apucat de partea din spatele gatului meu…s-a auzit scartaitura
caracteristica…si nu am reusit sa reactionez,partea de sus a rochiei a cazut in
jos,ramasese doar fusta. M-am imbratisat cu mainile astupandu-mi sanii. Am
inceput sa tremur. Incet cu grija,ticalosul imi atingea spatele deja gol
definitiv,schitand coloana vertebrala…degatele lui au inghetat cand s-au
intalnit cu materialul,anume la margenea ceea unde erau pietrele…o secunda si
cateva pietre au cazut pe podea,lovinduse de covor,mai departe iar scartaia
materialul rumanduse. Eu respiram superficial dar des. Edward a starns rochia
in maina,acum ea parea dor o carpa mica bej,privirele tuturor alunecau de pe corpul
meu gol pe mainalui Edward in care era strans materialul subtire. Alec parea
uimit,dar incantat de show…il uram din tot sufletul,pentru ca anume din cauza
lui,se intampla tot ce se intampla. La naiba. Edward i-a aruncat la
picioare,ceea ce mai inainte se numea rochie.
-
Bucura-te
e a ta. Rochia e a ta. Dar nu ea. – cu doua degete mi-a ridicat
fara,intorcand-o spre el,si-a apasat buzele peste ale mele. Usor folosindu-si
limba,nu semana de loc,cu data trecuta in restaurant. Dumnezeule acum eu m-am
smintit.
Toti
taceau,continuand sa ne urmareasca. Edward si-a scos sacoul,punandumi-l pe
umeri. Eu m-am intors spre Edward,ascunzadu-ma de ochii curiosi,alunecand cu
mainile in mainici. Haina lui imi astupa fundul dar nu si banda din dantela a
ciorapilor…
El mi-a intins
maina si eu am luat-o. ne-am indreptat in tacere spre lift. Eu stiam,simteam
cum toti ne urmaresc. In lift i-am dat dumul mainii lui Edward. Mergeam incet
in jos. In hol,ne aparul in fata acelasi barbat in costum bordo,el ma privea
nedumerit,mai degraba la picioarele mele…Edward a marait:
-
Cheile!
-
Domnule,va
aduc maina la intrare… - Barbatul brusc s-a uitat la el.
-
Cheile!
-
Da,domnule.
– a fugit spre receptie,iar noi am mers spre iesire.
Corpul meu inca
tremura…probabil inca eram in stare de soc. Ce a fost asta? Poate ca e vrio
traditie de-a lor…
Majordomul,sau
ce mai era el acolo,cu precautie a pus cheile in palma lui Edward. Edward a
tinut usa pentru mine,si am iesit afara. Batea vantul,parul meu a zburat
momentan in toate directiile,batandu-ma peste obraji. Edward a intors la
dreapta,eu aprope fugeam dupa el. Picioarele mele nu se mai plangeau din cauza
pantofilor incomozi – cred ca e de vina adrenalina. In cateva minute am ajuns
in parcare. Edward a ridicat maina si a apasat butonul de la chei…peste trei
randuri de la noi au licarit luminile si s-a auzit un clik caracteristic.
In masina era
frig,nu ma puteam incalzi…imi clantaneau dintii,si cred ca asta la scos din
sarite pe Edward,pentru ca a setat astfel incalzitorul,ca toata caldura venea
spre mine. Conducea incet…si in tacere. Afar era intuneric deja.
-
Deschide
torpedoul. – Am facut,cu mi s-a spus. – Ia sticla. Deschidi-o. – Am luat
sticla,cu maina dreapta am scos capacul,iar cu stanga – i-am intins sticla
transparenta lui Edward.
El a facut cateva
inghitituri scurte si a expirat zgomotos,stergandu-si gura cu dosul palmei. Intr-un
final m-am incalzit,periodic,Edward,facea cate o inghititura din sticla. Eu am
intins maina…El a ezitat cateva clipe,si totu-si mi-a dat mie vodka.
Examinandu-I eticheta gri,ma gandeam ca ar trebui sa-l urasc,sa-l
dispretuiesc,sa ma supar…dar nu simteam nimic din cele de mai sus. De ce?
Isuse,de ce?! Dant sticla pestecap,am facut cateva inghitituri,care mi-au
inflacarat gatul. Dar aprope instantaneu mi-a s-a facut mai usor…inca cateva
inghitituri si in genere imi era bine…nu am mancat nimic,in afara ce acea
salata,iar in mine inca era vin,cateva pahare de vin…inca trei sau patru
inghitituri – caorpula sa transformat in jeleu si s-a relaxat. Totul plutea in
fata ochilor. Edward mi-a luat sticla din maini,a mai baut de doua ori din ea
si a aruncat-o in geam.
-
De
ce ai facut asta? Acolo mai era! – Mi se incalcea limba in gura. El s-ia intors
capul spre mine,intalninduse cu privire mea beata crita. Si a inceput sa
rada,dand din cap. – nu inteleg,ce ai gasit amuzant?
-
Esti
beata. – Eu nu puteam sa contrazic ce era evident.
-
Dar
tu nu?
-
Putin.
– El a ras din nou,de data asta eu am facut la fel.
Asa am ras in
hohote tot drumul ramas pana acasa. Nebunie.
Dar s-a parcat
Edward ca tot timpul perfect. Mi-a luat pantofii in maina,piloscaind cu talpile
pe betonul rece lustruit…imi era cald,nu mai tineam sacoul de margini,si el
cateodata se desfacea,dezgolindu-mi sanii. Dar acum eu mergeam in fata – asa ca
fetele mele nu erau vazute de nimeni. Am inceput sa rad din nou…si am auzit in
spate rasul lui Edward. Intrand in lift,am alunecat si el m-a prins,pe urma a
itrodus codul,si ne-am pornit in sus.
Contrar vocii
inadusite al subconstientului,nu m-a dezlipit de el…dimpotriva,m-am lipit mai
tare,ingropandu-mi nasul in gatul sau,inspirad deja mirosul al parfumului sau
amestecat cu mirosul natural al corpului lui. Era fierbite,incingandu-ma si pe
mine. Am inspirat mai adanc,lipindu-ma mai tare,in partea de jos a abdmenului
meu,se petrecea ceva…impingand gulerul camasii la oparte,mi-am lipit buzele
umede la baza gatului sau. Si el mi-a raspuns. El a oftat,maina lui
inbratisandu-mi talia mai tare. Atunci am inteles,ca nu ma pot opri. Ridicand
capul in sus,mi-am intins buzele spre el…si el iar mi-a raspuns,aplecanduse
pentru a m-a saruta. Imi era cunoscuta aceasta privire. Stiam ce inseamna.
Sarutandu-l,simteam
gustul de vodka…amarui si arzator. Asa era si Edward – amar si
arzator,imbatator, Dumnezeule. Il vroiam chiar in acet moment…asa cum nu l-am
mai vrut niciodata. Desigur,daca nu beiam toate astea nu se intamplau…nu are
nici o diferenta acum…doar sexfara sens. Edward a aruncat jaketa de pe
mine,imbratisandu-ma cu putere de talie…da,viata mea era in mainile lui…si de
data asta,nu eram impotriva. Deloc. Sarutul lui era apasat,adanc…haotic – eu nu
reuseam dupa el.
Usile listului
s-au deschis,dar noi nu aveam de gand sa iesim.
Aveam
impresia,ca dupa atingerile lui pe pielea mea ramaniau arsuri…lasandu-mi
buzele,s-a aplecat lipindu-si gura umeda si fierbinte ge gatul meu…muscand
delicat…oh,nu exista nici o sansa ca voi ramane indiferenta…oh,la naiba…Buzele
si limba lui s-au plimbat de la baza gatului pana la umar,lasand urme umede. El
a precut la sanii mei,starangadumi strans sfarcurile inter buze…iar maina lui
se indrepta spre sud…el dat intr-o parte lenjeria mea,alunecand in nauntru cu
doua degete,miscandule in mine…
-
Ah!
La naiba! – El continua sa-si miste degetele…iar eu m-am ridicat in
degete,impulsiv lipindu-ma de el,simtindu-I excitatia.
-
Limba
asta murdara…am sa-ti…bag..teva in…gura…
- ragusit,de parca ar fi insetat…
-
O
voi face singuta.
M-am lasat in
fata lui la podea asezandu-ma in genunchi,descheindui pantalonii si
desfacandu-I cureaua…si pantalonii i-au cazut peste pantofi,acoperindui
complet…camasa ii ascundea de mine boxerii…si eu am tras-o cu putere in parti
de poale,nasturii au sarit in toate partile,insiranduse pe podeaua liftului. Am
inceput de la linia de par negru…sarutand-o,lasand urme cu limba si in acelasi
timp tragandu-I boxerii in jos.
-
O
voi face singura. – Nu stiu din ce cauza am repetat eu,si i-am luat capul intre
buze.
Capul lui s-a
lovit de peretele metalic al liftului,ca si mainile…el a incercat sa se apuce
de ceva,umbland cu mainile pe peretele neted si gol…ochii lui era starns
inchisi,iar gura deschisa…drace. Imi ajutam cu maina,incercand sa fiu cat se
poate de blanda…peste un minut,sau doua,sau trei…el m-a impins,danduma jos pe
podea. Partea de sus a corpului meu era in apartament,iar cea de jos in lift…el
era deasupra mea…si cu partea interioara a coapsei simteam membrul lui umed…
Dumnezeule! Maina lui s-a strecurat in jos tragandu-mi jartierele si odata cu
ele si chilotii,era aproape dureros…pe ciorapi s-au strecurat linii din cauza
rupturilor…dar asta nu ma interesa,pentru ca el agresiv m-a apucat de coapte si
m-a tras spre el,brusc impingandu-si pensul in mine…oh,mama naibii! Asta
merita…sunt deacord la un glont…la orce…El se impingea cu putere in mine,marind
tempul,de pe nasul lui imi picura pe umar picaturi de transpiratie…el demea
ragusit,m-a muscat de umar,si eu am strigat…loviturile bruste se repetau,si eu
strigam iar si iar…oh,iar in apartament nu este izolare fonica…
Usile
liftului,fara sfarsit incercau sa se inchida,dar se loveau de corpurile
noastre,retragandu-se neputincioase inapoi. Si asa de multe-multe ori…
______________________________________________________________
Buna dragilor,iata si mult asteptatul capitol nr 4,stiu ca sunteti un pic suparate,v-am promis sa posterz saptamaina trecuta,dar asa e viata,nu intodeauna faci ceea ce iti doresti,cateodata mai faci ceea ce trebuie,imi cer scuze pentru literele mancate si prozitiile intortochiate,e tarziu si am verificat doar superficial textul,sper din tot sufletul sa va placa.
Un sfarsit de saptamaina frumos!
Danny...